Vâscozitatea uleiului la temperaturi de lucru
În această secțiune: 8 articole
- Vâscozitatea prea mică a uleiului
- Vâscozitatea prea mare a uleiului
- Vâscozitatea uleiului la temperaturi de lucru
- Încălzirea motorului și vâscozitatea uleiului auto
- Ce sunt jocurile în perechile de frecare
- 5W-50 sau 0W-30?
- Pe scurt despre vâscozitate: doar ce recomandă constructorul auto
- 0W-20, 0W-16, 0W-8: nu e prea subțire uleiul pentru motor?
Ce se întâmplă, așadar, când motorul, și deci uleiul de motor, s-au încălzit până la temperatura de lucru? În acel moment începe să lucreze sistemul de răcire al motorului. Totul se petrece cam după următoarea schemă (foarte simplificat): la sarcină sau turație mărită coeficientul de frecare crește => temperatura uleiului urcă => vâscozitatea uleiului scade => grosimea peliculei de ulei se micșorează => coeficientul de frecare scade => temperatura uleiului coboară (nu fără ajutorul sistemului de răcire) sau, în orice caz, creșterea ei încetinește considerabil. Cercul s-a închis, motorul funcționează. Dar vâscozitatea și temperatura uleiului de motor nu stau pe loc în tot acest timp: ele se schimbă dinamic în anumite intervale calculate strict de constructorul motorului.
Astfel, de fapt, eficiența funcționării motorului nu depinde de valoarea absolută a vâscozității la o anumită temperatură, ci de dinamica schimbării ei în timpul lucrului, într-un anumit interval de temperaturi de funcționare, și de potrivirea acestei dinamici cu construcția motorului respectiv.
Nu trebuie uitat că orice motor, mai ales unul modern, este un mecanism foarte precis, iar de această precizie depind în mare parte toți parametrii după care apreciem de obicei atractivitatea unui motor: puterea, cuplul, economia de combustibil.
Și tocmai aici capătă o valoare deosebită întrebarea principală: există o diferență între jocurile și temperaturile de funcționare ale motoarelor de tipuri, capacități și producători diferiți? Există, și diferența e foarte mare, mai ales când e vorba de cele mai noi modele de motoare. Tocmai de aceea există omologări diferite ale constructorilor auto pentru uleiurile de motor, precum și clase de calitate diferite, ca cerințe de temperatură și vâscozitate, în unele clasificări internaționale (cel mai pregnant exemplu este clasificarea ACEA).
Subliniez că nu e vorba doar de uleiuri cu indice de vâscozitate SAE diferit! Indicele de vâscozitate la temperatură înaltă conform SAE se atribuie pornind de la valorile absolute ale vâscozității uleiului la temperaturile de 100 și 150 °C (mai multe detalii vedeți în tabelul de vâscozitate al uleiului, unde sunt toate intervalele). Dar înainte, între și după valorile intermediare indicate, curba de variație a vâscozității cu temperatura poate diferi destul de mult de la un ulei la altul. Ca să nu mai spunem că, chiar și în punctele de control de temperatură menționate, cerințele SAE nu prevăd valori exacte ale vâscozității, ci un interval destul de larg al lor.
Prin urmare, chiar și două uleiuri diferite, pe etichetele cărora scrie, să zicem, 5W-40, pot avea foarte bine o vâscozitate absolută diferită la temperatura de 90, 120 sau 145 °C. Și tocmai această dinamică, printre alți parametri, este codificată în acele litere și cifre misterioase ale omologărilor constructorilor auto și ale clasificărilor de calitate pentru uleiurile de motor. Iar aici trebuie subliniat încă o dată: dinamica vâscozității uleiului nu poate fi bună sau proastă, ea trebuie să fie potrivită, adică să corespundă construcției motorului respectiv!